Archive for the ‘Pareri personale’ Category
Ok, numiți-mă OTVista, dar curiozitatea nu m-a lăsat să ating tasta „P+” a telecomenzii aseară, pe cand încercam să-mi înving insomnia. Titlul serii: “Bombă! A ieșit rezultatul analizei toxicologice: Mădălina nu a băut alcool!” Bineînțeles că invitații sunt, ca de obicei, experți în de toate și s-au apucat de dat explicații, fiecare încercând să facă din exprimarea punctului lor de vedere un fel de „uite bre că eu știu mai bine”. Recunosc că în afara de Diaconescu nu știam pe nimeni(ar trebui?). Una bucată tanti se apucă de citit mesaje d’ale telespectatorilor, iar la auzul sintagmei „știu ce-nseamnă să ai un moldovean lângă tine” am ridicat sprânceana dreaptă și orgoliul meu a început să scoata fum pe urechi, în ciuda faptului că in discuție era partea masculină a Moldovei.
In fine, nu-i asta un mare bai, dar duduia anterior menționată s-a gândit să adauge că „de asta nu a avut Mădălina parte de afectiune”. Hai nu pe bune!?!?!? Mă, o fi încercat tipa toți moldovenii răsfirați prin România și străinătate de a ajuns la concluzia asta. Of, of! Ce ți-e si cu concepțiile astea tâmpe!
Acuma serios! Fetelor, dacă aveți nevoie de un baiat afectuos, spuneți-mi! Vă fac eu lipeala cu niște moldoveni veritabli ce vă vor asfixia cu afecțiunea lor.
Am multe articole pe blog legate de concepțiile de acest gen. Nu judecați un om după faptul că e ardelean, moldovean, țigan, turc, arab etc. Contează omul, nu nația sau rasa. Vorbesc din proprie experiență. Dacă judecam după asta, acum nu mai aveam o prietenă atat de buna, ca semi-unguroaica mea.
În încheiere vă invit să vizionați ceva pe subiect.
E un lucru bun, dar în același timp e și unul rău, în speță, atunci când nu știi pentru ce să-l folosești.
E pozitiv
Mi-am creat prieteni “pe net”, unii dintre ei dovedindu-se a fi prieteni și în real life, cum ar fi Piticotul, Raluca sau Vio (sunt doar niște exemple, date în ordine aleatoare). De ce spun asta? Pentru că ei, asemenea mie, au știut sâ se detașeze când a fost nevoie de calculator, facebook, hi5 etc.
Online-ul ajută, mai ales atunci cand vine vorba de PR, deoarece e cea mai rapidă cale de a transmite un mesaj unui grup mai mare de persoane sau a publicurilor țintă în cazul domeniului relațiilor publice.
Dacă știi de unde să te documentezi, poți învața Photoshop, Corel Draw, Html, Php și altele de genul, te poți inspira pentru referatele/proiectele pentru școala/facultate etc.
Ești la curent cu noutățile în ceea ce privește artistul/trupa ta preferată, serialul, filmul ce ți-a atras atenția sau evenimentele ce te interesează(concerte, workshop-uri, deschideri etc).
E negativ
Când site-uri precum hi5 ocupă mult prea mult spațiu în viața ta, înseamnă că ai devenit dependent/ă. Nu trebuie. Spre exemplu, eu până astăzi uitasem că mai am și cont de hi5 (care va fi șters în zilele următoare, cel mai probabil). Nu e bine când stai prea mult pe twitter să vezi dacă anunță tipul ăla ce are un avatar(cel mai probabil copiat de pe www.google.ro – secția imagini) care te face să salivezi, dacă folosești photoscape pentru a pune un bling pe poza ce va fi urcată pe hi5 alături de un citat găsit cu ajutorul prietenului nostru anterior menționat, google. Nu e bine să folosești limbajul “cool” al netului(sh, tz, k etc).
Daca stai toată ziua în fața ecranului, măcar folosește util orele ce trec.
Cel mai important: stabilește-ți dinainte ce înseamna prieten pentru tine și ai grijă când ii acorzi unui internaut acest statut.
Concluzie
Învață să folosești constructiv instrumentele de new media.
Pentru că știu că unii duc dorul criticii la adresa mea, am să scriu câteva rânduri, cu scopul de a le da de lucru.
Studiind și realizând
De mai bine de o saptamană trec prin puțin (mai mult) stres. Ghicește cineva de ce? …. EXACT! Ultima mea sesiune ca boboc de facultate(asta în cazul în care mi se pune pata să nu fac masteratul). În pofida acestui fapt nu m-am izolat de lume și socializând mi-am dat seama că știu mai mulți absolvenți de clasa a – XII -a decat am cunoscut anul trecut, când eram și eu una.
Acest lucru mi-a adus aminte de o chestie ce mi-a spus-o un amic anul trecut: ”Când ai să fii în sesiune ai să spui că dai bacul o dată la trei zile”. Mare sintagma, mare adevar! Parafrazând celebra construcție ”Mare om, mare caracter”.
Mi-am dat seama că mi-e dor de liceu sau mă rog, mai mult de sfârșitul lui pentru că atunci a fost mai frumos pentru mine :)), din mai multe motive.
Anyway, vreau să scap de ultimele două examene și practică pentru a începe să-mi pun ideile în practică, care vă vor surprinde… pe unii mai plăcut, pe alții mai puțin plăcut.
Nu vă mai plictisesc, însă va recomand o melodie frumoasă.
P.S: Am scris niște chestii pentru facultate și m-am obișnuit cu diacriticile.

Sau cum sa explici unei persoane (de sex necunoscut) ca ar trebui sa se interneze la socola (aka spitalu’ 9). Era cam lunga a doua varianta pentru titlu.
Au Cheloo si GuessWho o piesa numita “Fericit” in care intalnesti la un moment dat versul “Prietenul sa merite apoi sa vrea“. Aceasta constructie poate fi usor adaptata: “Omul sa merite, apoi sa vrea!!!!!!”
Am sa povestesc o faza ca sa intelegeti rostul postului, insa doar am sa sapunesc rufele, nu le voi clati deoarece am invatat in cei 3 ani de blogging ca e ok sa pornesti de la o intamplare personala (ca de aia e blog), dar fara a da prea multe detalii ca na… nici nu transformam online-ul in OTV.
Asadar ce se-ntampla: acum vreo doi ani, copil naiv ce eram, am trecut cu vederea peste anumite aspecte, cum ar fi ca pentru a te implica intr-un proiect trebuie sa fii si apt de “munca”(fizic, financiar si psihic). Acum, daca nu mai sunt ce eram(ca functie) si am creierul un pic mai dezvoltat, am reparat greseala respectiva si au inceput oalele sa mi se sparga-n cap. Nu doare insa e enervant :)
Problema mea este urmatoarea: cand stii ca nu te poti ocupa de un proiect, ca situatia nu ti-e roz, ca ai douazeci de ani si trebuie sa faci ceva cu viata ta, ca in trecut n-ai dovedit aptitudini… de ce vii cu pretentii, cu atitudine de super-sef si cu amenintari de genul “ma omor si ma vei avea pe cunostinta”/”nu o sa mai intrati pe net ca ma ocup si de hackereala”/”oricum eu nu ascult de voi ca mi-s cu mot si fac ce ma taie capul”?
Spuneti voi: mai poti acorda vreun drept unuia care vrea doar statut, beneficii si faima? Eu cred ca nu. :) Asta e motivul pentru care eu si amica mea nu vrem sa ne mai batem capul cu fiecare din cei care nu cunosc situatia si am scris acest post, pentru a ne explica pozitia.
Acum ma intorc la portofoliul meu drag, care asteapta listat pe imprimanta careia imi vine sa-i fac zborul pe geam si predat maine. :)
p.s: omul respectiv a spus ca-l discriminam, de asta si titlul :D cred ca discriminare ar fi sa-i acordam acel statut, pentru ca altii chiar fac ceva pentru el… e ca si cum eu sunt receptionera la un hotel (asta-i exemplul ce mi-a venit in capatana) si primesc acelasi salariu cu nepoata lu’ sefu’ care e doar prin acte angajata, neavand habar nici unde e situat respectivul hotel
Ce se-ntampla in tara asta? Oamenii aia de la conducere cu cine se sfatuiesc cand dau legile?
Pana acum spuneam ca nu ma amestec in politica, treaba lor ce decizii iau, insa vad ca se ingroasa treaba si tampeniile pe care le fac ei ma afecteaza destul de mult.
Sunt stupefiata:
- nu inteleg cum reduc cu 25% din salariul mamei de 600 RON; adica mama mea, dupa o luna de muncit din greu ca nu sta la birou si tasteaza, va primi 450 RON
- alocatiile de la 42 RON au scazut la 37 din care 2 lei reprezinta comisionul de la banca iar 5 lei nu ai cum sa-i retragi ca se pot lua doar multiplu de 10
- au pus impozit pe bonurile de masa
- pensiile batranilor de 300 RON scad la 225 lei
- oamenii care-si cresc cei 2-3 copii doar din alocatia respectivilor (situatie intalnita foarte des in mediul rural) ce vor face?
- oamenii care nu-si gasesc loc de munca (in categoria asta intru si eu, din pacate) cum se vor descurca?
E ingrozitor cum intr-o tara in care salariile sunt in RON plata utilitatilor se face in EURO, cum in timp ce lefele scad, preturile cresc.
Ma-ntreb… in afara de a te face politician (cu greu) sau a pleca din tara… ce se mai poate face?
Inainte de toate va spun ca sunt crestina si gresesc, ca orice alt om. Diferenta e ca daca mi se atrage (frumos) atentia imi recunosc greseala, imi cer scuze si trec mai departe. Aici ma refer la greselile de gramatica.
De ce m-am decis sa abordez aceasta tema? Pentru ca la urechile mele a ajuns un zvon, nu stiu cat de adevarat e, insa ar fi o mare prostie sa fie asa. Se pare ca cei din Ministerul Invatamantului vor sa scoata gramatica din licee.
O prima intrebare ar fi: care gramatica? Eu nu-mi prea amintesc de gramatica facuta in liceu. Poate din cauza faptului ca mi-au stresat creierii cu Eminescu si Bacovia? Ceea ce duce la a doua intrebare: de ce sa se puna accentul pe literatura si nu pe gramatica? Oare chiar nu observa ca tot mai multi elevi de liceu “5cr1u c3v4 d3 g3nul 4sta?” Ca sa nu mai vorbim de virgule, cratima s.a.
Ce nu mi-a placut mie niciodata la literatura din liceu e ca tot timpul stateam si analizam o poeze/un roman/o nuvela etc si trebuia sa invat tot felul de comentarii si particularitati, de parca Bacovia se gandea fix la un refren cand a scris versurile „Sunt singur si ma duce-un gand / Spre locuintele lacustre” . Ca sa nu mai vorbesc de proza care se invartea in jurul subiectelor de telenovela: bani, pamant, avere.
Ca nu am stat eu sa invat toate astea ca la carte… e din cauza faptului ca nu mi-au placut. As fi preferat sa fac mult mai multa gramatica si analiza pe text mai putin aprofundata; asa n-ar mai trebui sa dau search pe google de fiecare data cand nu sunt sigura de o virgula sau o cratima.
Asta e pentru cei care se-ntreaba de ce n-am mai scris de aproape 3 saptamani. S-au intamplat destul de multe in timpul asta, insa nu vreau sa le povestesc aici. Am avut niste tentative de a face niste articole pe diverse subiecte, insa le lasam balta pe la jumatate. De ce? Pentru ca acele subiecte se apropie foarte mult de evenimentele ce-au avut loc in viata mea in ultima perioada.
Si ca sa nu las un post de trei randuri, am sa va arat ce cautari mi-au adus trafic pe blog in ultimul timp, doar sa va distrati putin. :)
facebook moogly de la bloggers - asta-l pun doar pentru ca-i cap de lista luna asta; va asigur ca nu are :) asa ca stop searching for it… are hi5, in schimb.
melodia cu roxana mea e roxana si ii place viata de liceu - te asigur ca nu-s eu aia
ma pot transfera de la facultatea de psihologie la facultatea de economie? - teoretic da, insa trebuie sa consulti regulamentul care se gaseste pe site-ul universitatii tale(nu exista “nu are”)
de ce sunt romanca - din acelasi motiv pentru care toti romanii sunt romani
watzap you tube – il gasititi aici da’ pe youtube nu cred ca-l gasiti
cum sa stapanesc frica - mergand la psiholog
ce este opinia personala - dupa cautare… presupun ca e cea pe care nu o ai
pentru ca prietenia – nu o gasesti pe google
cele mai not melodii a lu roxana – nu-ti doresti sa ma auzi cantand
tot am adus aminte de mama – :|
opusul cuvantului neted – http://www.webdex.ro/online/dictionar_de_antonime/
poze cu baieti frumosi din trupe de cantat - www.roton.ro www.catmusic.ro siii… nu mai stiu
masca pentru fete pentru imagini la comp – zi drept! ai folosit google translate, nu?
parerea mea despre rasism – sigur nu o gasesti aici; o gasesti doar pe a mea:)
impresii despre studii ratp iasi - vrei sa vorbesc despre babele care iti fac vant pe geam doar ca sa-ncapa ele?
casting dansatoare 2010 lili sandu – imi pare rau sa te anunt dar nu face… da’ intre noi fie vorba… vrei sa-i cunosti actualii dansatori, nu?:))
certuri cu colega de camera wordpress – /:)
Si mai sunt unele si mai delicioase insa nu prea vreau sa le dau “pe post” :)))
p.s: da, puteti spune ca e post scris pentru a afla ca traiesc:))

FaceBook
MySpace
Photos (Events)
Twitter
YouTube

